Donează

2%

Viaţă pentru zilele tale

 metri

pentru

sănătate

  Gimnastică de grup

  • Gimnastică pentru cardiaci

    Reabilitarea cardiacă reprezintă un program complex de exerciţii, un nou mod de viaţă, sprijin emoţional pentru persoanele care au suferit un atac de cord, o operaţie bypass sau care suferă de orice altă boală cardiacă. Programele sunt vizate de către personal medical specializat şi adaptate fiecărui individ în parte.

    Reabilitarea cardiacă ajută la îmbunătăţirea modului de viaţă, la o stare de sănătate mult mai bună:- pierderea în greutate  - diminuarea crizelor cardiace (depresii  ) - diminuarea stresului emoţional şi anxietăţii  - câştigarea încrederii de sine şi a optimismului.

    Persoanele implicate în aceste programe de recuperare prezintă reducerea riscului de moarte prin infarct miocardic și pot fi benefice şi pentru persoanele care suferă de boală coronariană sau insuficienţă cardiacă. Programul de reabilitare cardiacă include, în primul rând, o evaluare generală a stării de sănătate urmată de un program de  exerciţii fizice sub supravegherea fiziokinetoterapeutului. Se învaţă despre modalităţile de reducere a factorilor de risc, controlarea stresului, dietă sănătoasă.

    Pot beneficia de acest program următoarele categorii de persoane:

    - la care starea sănătăţii se dovedeşte a fi stabilă după un infarct miocardic sau după o intervenţie pe cord, inclusiv transplant cardiac

    - bolnavii de insuficienţă cardiacă. Exerciţiile efectuate în timpul programului de reabilitare cardiacă pot să nu îmbunătăţească pulsul inimii, dar pot întări, fortifia celelalte grupe de muşchi, făcând mai uşoară desfăşurarea activităţilor zilnice şi îmbunătăţind calitatea vieţii

    - persoanele cu o afecţiune cardiacă sau cu o cateterizare cardiacă în antecedente.

    - persoanele cu angină pectorală (dureri retrosternale). Reabilitarea cardiacă ajută la prevenirea altor suferinţe cardiace şi învaţă bolnavul modalităţi de ameliorare a simptomatologiei

    - în cazul persoanelor cu stimulatoare cardiace (peace-maker) care menţin ritmul cardiac regulat. Se învaţă modalităţi sigure de efectuare a exerciţiilor fizice.

    Beneficiile reabilitării cardiace

    Reabilitarea cardiacă ajută la îmbunătăţirea modului de viaţă, la o stare de sănătate mult mai bună:

    - pierderea în greutate

    - diminuarea crizelor cardiace (depresii)

    - diminuare stresului emoţional şi anxietăţii

    - câştigarea încrederii de sine şi a optimismului

    Persoanele implicate în aceste programe de recuperare prezintă reducerea riscului de moarte prin infarct miocardic şi pot fi benefice şi pentru persoanele care suferă de boală coronariană sau insuficienţă cardiacă.

    Programul de reabilitare cardiacă

    Un program de reabilitare cardiacă include, în primul rând, o evaluare generală a stării de sănătate urmată de un program de exerciţii fizice sub supraveghere. Înaintea prescrierii exerciţiului fizic, pacienţii cardiovasculari sunt evaluaţi în vederea stratificării riscului (risc scăzut, moderat sau crescut). Evaluarea constă în evaluare clinică (consult la cardiolog), biochimică (glicemie, colesterol total, HDL - colesterol, trigliceride, glicemie, uree, creatinina, probe hepatice), evaluarea capacităţii de efort (testare la ciclorgometru, covor de mers), evaluarea performanţei cardiace (ecocardiografie, coronarografie, uneori alte teste).

    Este nevoie de multe ori de sfatul nutriţionistului, psihologului, psihoterapeutului şi fizioterapeutului care, împreună cu medicul cardiolog şi medicul de familie, reprezintă echipa de recuperare.

    Pot participa la un astfel de program toţi cei care suferit un infarct miocardic, au dureri în piept (angina), suferă de mult timp de insuficienţă cardiacă, boală coronariană sau prezintă un risc major pentru o astfel de boală sau au suferit un bypass coronarian.

    Programul de reabilitare se poate începe încă din timpul internării, după administrarea tratamentului corespunzător, imediat după externare sau în orice alt moment.

    Exerciţiile fizice nu sunt sigure pentru anumite categorii de persoane care suferă de:

    - angină pectorală instabilă

    - hipertensiune arterială necontrolabilă

    - insuficienţă cardiacă care nu poate fi controlată medicamentos

    - diabet zaharat decompensat

    - o suferinţă recentă care a prezentat febra ca simptom

    - probleme în timpul programului de reabilitare cardiacă, cum ar fi angina.

    Chiar dacă unele persoane nu pot face exerciţii fizice, pot beneficia de pe urma altor părţi ale programului de reabilitare cardiacă, cum ar fi abandonarea fumatului sau reducerea stresului sau o dietă sănătoasă.

    Eficienţa programului de reabilitare cardiacă:

    - reducerea riscului pentru afecţiuni cardiace severe şi pentru moartea prin infarct miocardic, în cazul celor care urmează un program ce include exerciţii fizice

    - diminuarea severităţii anginei pectorale şi scăderea necesarului de medicamente pentru a o controla

    - reducerea necesarului de spitalizare pentru afecţiuni cardiace

    - scăderea tensiunii arteriale

    - ameliorarea dispneei şi a oboselii în cazul persoanelor cu insuficienţă cardiacă

    - abilitatea de a executa exerciţii fizice pentru o durată mai mare de timp

    - reducerea nivelurilor serice de colesterol şi trigliceride

    - scăderea stresului emoţional, depresiei şi anxietăţii.

    Programul de reabilitare cardiacă îmbunătăţeşte simţitor calitatea vieţii prin îmbunătăţirea stării de sănătate generală, scăderea în greuate, dacă este necesară, ameliorarea depresiei, a stresului şi anxietăţii şi creşterea respectului pentru sine.

    Exerciţiile şi modificările în stilul de viaţă

    În timp ce exerciţiile fizice reprezintă o parte importantă a reabilitării cardiace, modificările în stilul de viaţă combinate cu exerciţiile pot fi mai importante decât exerciţiile singure pentru a menține inima sănătoasă. Aceste modificări în stilul de viaţă trebuie sa fie percepute ca un nou mod de viață mai sănătos care poate reduce suferinţele cardiace ulterioare.

    O ședința de recuperare cardiovasculară presupune:

    1. Măsurarea tensiunii arteriale, frecvenţei cardiace

    2. Încălzirea - pregătirea aparatului cardiovascular pentru efort cu exerciţii uşoare de respiraţie de 5-10min

    3. Antrenamentul propriu-zis care se va efectua cu pauze (intensitatea efortului este dependent de vârstă, starea funcţională a aparatului cardiovascular, activitatea fizică anterioară a pacientului).

    4. Revenire la starea de început a antrenamentului (aparatul cardiovascular revine treptat la starea de repaus) cu durată de 10-15min.

    Salt la începutul paginii

  • Şcoala spatelui

    Durerile de spate, în cele mai frecvente cazuri, apar din cauza unei ţinute incorecte în viaţa cotidiană, atât în poziţia aşezată, cât şi în ortostatism, stresul cauzat de poziţie, conducând la contractarea musculaturii spatelui. Durerile pot fi cauzate şi de ridicarea şi transportul unor greutăţi, care nu sunt schimbate regulat de pe un umăr pe celălalt, pentru a egaliza tensiunea asupra coloanei.

    De asemenea, încălţămintea poate produce dureri de spate, dacă aceasta are tocuri foarte mari, întrucât curbează partea inferioară a spatelui, schimbând poziţia întregului corp.

    Durerile de spate pot fi declanşate şi de o activitate fizică intensă, prin suprasolicitarea unor structuri paravertebrale (muşchi, tendoane, ligamente), fără interesarea discului intervertebral.

    Intensitatea durerii este variabilă, iradiază intermitent la nivelul regiunii fesiere şi se accentuează la mişcările de extensie şi de răsucire, precum şi după menţinerea prelungită a unor poziţii.

    În cazul persoanelor suferinde de dureri de spate, practicarea anumitor exerciţii fizice sau sporturi, contribuie la ameliorarea, până la dispariţia acestora, altele sunt interzise, existând riscul accentuării lor.

    Un mod util de a reduce durerea de spate şi de a preveni revenirea acestora îl constituie practicarea sistematică şi independenţa exerciţiilor fizice, acasă sau în săli de kinetoterapie, sub îndrumarea atentă a specialiştilor în domeniu. Kinetoterapia poate realiza o schimbare de stil a mişcărilor, o reeducare neuromotorie şi kinestezică şi reprezintă tratamentul esenţial în recuperare. În cazul durerilor de spate, tratamentul constă în efectuarea unor exerciţii, care mobilizează zonele dureroase şi rigide, tonifică musculatura pentru menţinerea segmentului respectiv în postură corectă, decomprimă discurile intervertebrale. Exerciţiile se execută din poziţiile: stând, aşezat, pe genunchi, culcat dorsal, culcat facial, acestea urmărind corectarea, recuperarea şi readaptarea funcţională. În scopul recuperării se folosesc exerciţii statice – poziţii şi contracţii izometrice şi exerciţii dinamice mişcări pasive, active, libere şi cu rezistenţă externă. Exemplificăm prin structuri de exerciţii, care contribuie la ameliorarea durerilor de spate, referindu-ne în special la zona lombară.

    ACTIVITĂŢI FIZICE

    Mersul pe jos

    Mersul pe jos reprezintă probabil, cel mai bun exerciţiu multilateral pentru persoanele care suferă de dureri de spate. Mersul energic timp de circa 30 minute, de 4-5 ori pe săptămână, pune în mişcare întregul corp, îmbunătăţeşte tonusul muscular şi activitatea cardiovasculară, fără riscul instalării leziunilor articulare, ligamentare sau musculare. Se recomandă creşterea treptată a intensităţii efortului şi a distanţei.

    Joggingul

    Deşi joggingul este un sport extrem de popular, orice persoană care suferă de dureri de spate trebuie să îl abordeze cu grijă. Joggingul realizează un stres considerabil asupra genunchilor, şoldurilor şi coloanei vertebrale. În mod normal, coloana vertebrală are abilitatea de a atenua şocurile şi poate face faţă presiunilor mai eficient, în cazul persoanelor care nu sunt supraponderale. De asemenea, pentru evitarea accidentărilor, se recomandă o încălzire adecvată, echipament corespunzător şi alergarea să se realizeze pe pistă de atletism. Joggingul nu este recomandat persoanelor cu afecţiuni sau deficienţe la nivelul coloanei vertebrale (ex.: discopatie lombară, hernie de disc).

    Înotul

    Pentru persoanele cu dureri de spate, înotul este un sport excelent. Este un bun exerciţiu cardiovascular, fără să plaseze o mare greutate asupra articulaţiilor, majoritatea greutăţii corporale fiind suportată de apă. Stilurile craul şi spate sunt preferate brasului, dacă durerile de spate sunt localizate în zona cervicală sau lombară. Experţii recomandă terapia în apă. Aceasta include gimnastică aerobică şi plimbări prin apă înainte şi înapoi, nivelul optim al imersiei fiind cel puţin în dreptul zonei lombare. Mersul împotriva presiunii apei este un exerciţiu cu rezultate deosebite, reducând presiunea exercitată asupra coloanei vertebrale. Forţa ascensională a corpului este o mare valoare pentru suferinzii de dureri de spate, făcând din exerciţiile în apă o terapie excelentă.

    Tenisul

    Sporturile cu racheta, cum sunt tenisul, badmintonul, squash-ul, pot pune probleme suferinzilor de dureri de spate, întrucât aceste sporturi implică alergări scurte cu schimbări de ritm, opriri bruşte, întoarceri, răsuciri, fandări, extensii ale trunchiului în momentul lovirii mingii, toate acestea putând exercita o presiune considerabilă asupra coloanei vertebrale, articulaţiilor, ligamentelor şi a musculaturii. Acest sport nu este recomandat persoanelor fără o condiţie fizică bună. Pentru aceasta, se recomandă ca înainte de a începe practicarea tenisului, să se obţină o condiţie fizică adecvată prin alte forme de mişcare, mai uşoare, cum ar fi: mersul energic, joggingul, înotul. De asemenea, folosirea echipamentului corespunzător este esenţială.

    Fotbalul

    Fotbalul şi sporturile cu mingea, în general nu sunt recomandate persoanelor cu dureri de spate, decât dacă au o condiţie fizică foarte bună şi dacă evită contactul fizic cu adversarul.

    Ciclismul

    Ciclismul este recomandat persoanelor cu dureri de spate, fiind un mod excelent de a obţine o bună condiţie fizică, fără a exercita un stres prea mare asupra articulaţiilor, întrucât greutatea corporală este suportată de bicicletă. Activitatea cardiovasculară se îmbunătăţeşte substanţial, iar musculatura se tonifică vizibil, în special la nivelul membrelor inferioare, a spatelui şi a centurii abdominale. Se recomandă folosirea unei biciclete potrivite şi nu una pentru curse, care tinde să curbeze spatele.

    Gimnastica aerobică

    Gimnastica aerobică nu este recomandată pentru suferinzii de dureri de spate, din cauza impactului puternic cu solul în timpul săriturilor specifice, dar şi a presiunii create la nivelul coloanei vertebrale, în momentul executării mişcărilor de extensie, răsucire, îndoire etc. Se are în vedere executarea mişcărilor de tonifiere a musculaturii spatelui şi de ameliorare a posibilelor afecţiuni ale coloanei vertebrale.

    Salt la începutul paginii

  • Gimnastică pentru osteoporoză

    Deşi o persoană osteoporotică este mult mai expusă riscului de a suferi o fractură decât una sănătoasă, studiile indică faptul că cel mai adesea cauza fracturilor este căderea. Aceasta reprezintă un factor de risc şi mai crescut la vârstnici, deoarece ei cad mai des. De fapt, anual, 2 din 5 persoane (40%) cu vârsta de peste 65 de ani cad cel puţin o dată.

    Astfel, evitând căderile, se pot preveni fracturile, în special cele de şold, acestea fiind principala consecinţă a căderilor. Anual, cam 2 din 5 persoane cu vârsta de peste 65 de ani cad cel puţin o dată.

    Deci, cum putem preveni căderile ? Ca urmare a tratamentului aplicat în urma unei căderi cu consecinţe grave, vârstnicii ar trebui investigaţi în ceea ce priveşte riscurile unei viitoare fracturi şi să se intervină ţintit, în mod individualizat în ceea ce priveşte promovarea independenţei şi îmbunătăţirea funcţiilor fizice şi psihice. În plus, pe lângă depistarea riscurilor de cădere în casă, deficienţe vizuale şi medicaţie, este esenţial a se oferi şedinţe de exerciţii de îmbunătăţire a rezistenţei şi echilibrului.

    Studiile au demonstrat că persoanele care au o ţinută şi un echilibru mai bun, de asemenea putere musculară mai crescută prezintă un risc de cădere mai scăzut, iar în consecinţă scade şi riscul de fractură. Pe de altă parte, cei sedentari sunt mai expuşi riscului de fractură de şold decât cei activi. De exemplu, femeile care stau jos mai mult de 9 ore pe zi sunt cu 50% mai expuse riscului de a suferi o fractură de şold decât cele care stau 6 ore pe zi.

    Salt la începutul paginii

Adresă sediu

Str. Mihai Eminescu nr.3,

Cod poştal: 540043

Tel/fax: 0265.210.087

Mobil: 0770.547.384

 

Adresă Centru de recuperare

Str. Arany János nr. 46

Tel: 0365.455.155

Mobil: 0730.545.646

 

e-mail:

cabinete@procardia.ro

procardia.laborator@gmail.com

fundatiaprocardia@yahoo.com

 

Vizitaţi pagina noastră de:

SCM Procardia - Sediu

Târgu Mureș, str. Mihai Eminescu, nr. 3

tel/fax: 0265.210.087;  mobil: 0770.547.384

e-mail: cabinete@procardia.ro

SCM Procardia - Centru de recuperare

Târgu Mureș, str. Arany János, nr. 46

tel: 0365.455.155; mobil: 0730.545.646

e-mail: cabinete@procardia.ro

Facebook

COPYRIGHT© 2013 SCM PROCARDIA, ALL RIGHTS RESERVED | SITE BY: Sh, Cs, L